În căutarea adevărului

În primăvara anului 1977, la câteva zile după marea catastrofă ce a îndoliat sufletele românilor, am coborât din astral și am îmbrățișat lumescul în București.
Primul semn că m-am născut norocoasă.
Vremurile vitrege i-au forțat pe părinți să mă lase în grija bunicilor la țară, până la vârsta de 6 ani. Între timp, ei s-au mutat cu serviciul în Călărași, unde am urmat cursurile școlii primare și gimnaziale. La insistențele bunicii, care își dorea să devin învățătoare, am absolvit Liceul pedagogic din Slobozia. M-am întors în Ciocănești pentru câțiva ani, ca și cadru didactic, deoarece mă atașasem atât de mult de locul copilăriei mele, încât nu aveam de gând să-l mai părăsesc.
Primul semn că m-am născut călătoare.
Cum viața are planurile ei dinainte stabilite, energia iubirii m-a readus în București, în momentul în care mi-am cunoscut partenerul de viață. Primii 10 ani petrecuți în orașul natal au fost „normali”,aveam o locuință, lucram în învățământ, program de 4 ore, mult timp liber pe care îl umpleam, în cea mai mare parte, stând în fața televizorului. Acea cutie zgomotoasă reușise să mă convingă de așa zisa realitate pe care mi-o prezenta și să-mi umple mintea cu tot felul de gunoaie. Duceam o viață gri, anostă, în care normalitatea și confortul mă țineau sclava propriei minți.
Primul semn că m-am născut o persoană spirituală a fost când, la o vârstă destul de fragedă, am pus întrebările: „Eu cine sunt?”și „ Cine l-a creat pe Dumnezeu?”
În mod firesc, cu dorința de a descoperi sursa durerii omenirii, am început să merg la seminarii de dezvoltare spirituală, yoga, Reiki.
După absolvirea facultății, mi-am dat demisia din învățământ. Eu și mintea mea geamănă am vâdut casa, am părăsit „cuibul” și ne-am avântat în necunoscut. Am călătorit mulți ani, am locuit în diverse orașe din țară și străinătate, am vizitat locuri pe care doar în filme avusesem ocazia să le văd, am cunoscut oameni cu vibrații de la cele mai ridicate până la cele mai scăzute. Toți mi-au fost profesori, unii buni, alții răi, care m-au ajutat să-mi găsesc echilibrul. M-am oglindit în fiecare dintre ei, am adus în lumină proprii mei demoni interiori, am învățat să iert.
Am avut nevoie de timp ca să-mi dau seama că nu există timp, a trebuit să caut, să meditez mii de ore, pentru a descoperi că nu este nimic de găsit. Totul este Aici și Acum. Adevărul a fost, este și va fi mereu în mine.
Iisus a spus: „Eu sunt calea, adevărul și viața.” Sinele fiecăruia dintre noi este adevăr, cale și viață. Omul, prin propriile convingeri, își creează realitatea.
Eu sunt o lume, tu ești o altă lume, celălalt este o altă lume. Prin legea rezonanței ne atragem unii pe alții sau ne respingem, exact ca planetele în Univers. Singura barieră în calea adevărului este frica, cel mai puternic demon implantat în noi, prin programarea din primii 7 ani de viață. Atunci ni se spune că există bine și rău, iar cum noi suntem spirite libere venite dintr-o lume nonduală, dornice de experiențe de orice fel, începem să ne simțim vinovați. De aici pornește toată suferința.
Cum societatea e clădită din etichete, am să mă prezint ca Terapeut- Maestru Profesor Reiki și Specialist Reflexolog, însă adevărul este că sunt o lume care s-a redescoperit, a găsit eternitatea în clipă, o lume care se simte interconectată cu tot Universul. Mi se pare normal să împărtășesc cu voi, cei care sunteți pregătiți să renunțați la suferință, tainele vindecării.

Ai fost, ești și vei rămâne
căci cu clipa tu te miști
prin culoarea ce te animă
ești săgeată de lumină

Dă deoparte gânduri, fapte
trupul dornic de schimbări
și-ai s-auzi cum clipa-ți spune
c-ai fost, ești și vei rămâne

Nicoleta Ignat

reflexo